Curierul Zilei - Pescuitul la feeder pe Dunăre
PRIMA PAGINA arrow sport arrow sport arrow Pescuitul la feeder pe Dunăre
Fapt diversl *** ️ Copii din Argeş abuzaţi sexual de milionari germani     Fapt divers *** ️ Afacerist în comă după o şicanare în trafic     Fapt divers *** ️ Accident cu 3 maşini şi 3 victime, la Mărăcineni     Social *** ️ Avem 23 de elevi de 10!     Social *** ️ Campania În primul rând, ASCULTĂ !     Sport *** ️ 20 jucători la reunirea lotului     Fapt divers *** ️ Camionul cu lemne a strivit trei maşini     Fapt divers *** ️ A furat motorină, bani şi accesorii auto     Fapt divers *** ️ Doi pompieri s-au pensionat!     Social *** ️ Se opreşte curentul în Călineşti     Social *** ️ Se inaugurează Renault Bucharest Connected     Sport *** ️ România, calificată în semifinale!    
 Publicitate pdf
Pescuitul la feeder pe Dunăre Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 12 ianuarie 2019

Curierul zilei vă prezintă metodele de pescuit

Pescuitul la feeder pe Dunăre


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş, şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevăate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul la feeder pe Dunăre, material realizat de Claudiu Banu, antrenor de pescuit sportiv, editor şi jurnalist specializat pe pescuitul la feeder, participant activ în competiţii de pescuit, cîştigător al primei ediţii Fishing Star România, fondator al revistei dependentdefeeder.ro, colaborator Pescuitul Pentru Toţi şi realizator de emisiuni de pescuit.  


Poate părea evident însă mulţi pescari omit acest aspect: pescuitul începe de acasă. La feeder ca şi în cazul altor stiluri de pescuit, informaţiile pot determina decisiv alegerea cît mai corectă a locului, a echipamentului, a nadei şi a momelilor. Vorbim aici mai ales despre informaţiile legate de vreme, cote –si evoluţia acestora –despre temperatura apei şi a ambientului în zilele şi noptile ce preced partida. Cote mari, înseamnă de regulă turbiditate mare, puţine zone pescuibile, curent extrem de puternic, şi implicit partide ce necesită un echipament foarte robust din clasa heavy şi extra-heavy. La polul opus, anii secetoşi şi cotele foarte mici pot însemna o apă clară ca ginul, ce impune aproape de la sine soluţii precum strunele de fluorocarbon, cîrlige fine şi echipament mult mai sensibil –poate chiar din clasa medium-light. Pescuitul începe de acasă pentru că tot aici ar trebui să ne pregătim şi strunele şi rezervele, monturile, aici ar trebui să ne organizăm trusa fiindcă tot acest timp va fi cîştigat pe malul apei în timp de pescuit efectiv. Aceste pregăiri ne ajută să maximizăm timpul pe are îl petrecem pescuind efectiv pe malul apei.

Localizarea peştilor

Fie căii spunem localizare, simţul apei, cititul apei, sau pur şi simplu alegerea locului de pescuit, acest aspect este probabil cel mai important factor care determină succesul sau eşecul partidei de pescuit la feeder. Strategia unei partide de pescuit presupune adeseori să ştim şi ce loc să nu alegem. Un loc foarte productiv într-o partidă trecută nu este neapăat la fel de productiv dacă s-a modificat cota Dunăii chiar şi numai cu cîţiva centimetri. Cînd alegeţi locul de pescuit, porniţi de la cele mai simple ghidaje: joncţiunile fluviului cu afluenţii să, sau în Deltă intersecţia dintre canalele mari şi cele mici constituie mai tot timpul zone foarte bune de pescuit. De asemenea zonele cu structuri, copaci căzuţi, şi cioate, sînt binecunoscute ca ţinînd peşte mai tot timpul. În absenţa structurilor evidente, malurile şi pragurile din apropierea lor pot constitui singura structură abordabilă dar care posibil să fie şi productivă. În fapt, nu doar pragurile sau structurile ci orice zonă în care curentul principal este deviat într-un fel sau altul, este o zonă cu potenţial ridicat. Joncţiunea fluviului cu afluenţii săi, ţine foarte multe specii de peşti, în diverse condiţii de luminozitate, temperatura, turbiditate, cota, etc. De asemenea, suprafaţa apei trădează pentru ochiul format al pescarului destul de multe informaţii despre ce se află în adîncuri. Dacă observăm vîrtejurile formate, putem să localizăm vizual şi un eventual prag mai conturat iar un vîrtej permanent sau semi-permanent într-o zonă cu oarecare curent mediu indică de obicei o structură de sub suprafaţă. Alegeţi corect locul de pescuit la feeder şi o să va puneţi juvelnicul mult mai mult la treabă!

Cunoaşterea speciilor şi comportamentul acestora

Cu excepţia cîtorva specii de răpitori aproape orice specie prezentă�la noi poate constituii ţinta unei partide de pescuit la feeder pe Dunăre. Roşioara răspunde bine la nădire însă nada trebuie să fie una activă iar momeala trebuie să fie una cu flotabilitate neutră sau chiar flotantă. Scobarul urcă primăvara pe Dunăre la depus, şi coboară abia spre toamnă în locurile de iernare, dar este aproape total absent în Deltă. Mreana şi morunaşul, preferă ape bine oxigenate cu substrat tare, şi dacă prima e raritate în Deltă, nu acelaşi lucru putem spune despre morunaş, care este întîlnit pînă la văsarea în mare. Carasul preferă curentul slab, adăpostul golfurilor largi, al copacilor scufundaţi, gropanele, şi pragurile de lîngă maluri. Văduviţa o întîlnim în Dunăre dar şi în Deltă exclusiv în canalele mari. Plătica abundentă pe Dunăe şi în canalele acesteia, întră şi în lacurile mari din Deltă, şi aş adăga, răpunde excelent la nădirea constantă. Dunărea e plină de foarte mulţi hibrizi ai plăticii dar şi de specii înrudite precum batca şi cosacul. Babuşca e de găsit în curent slab-moderat, alăuri de plătică, şi adeseori la limita dintre apa curată a unui canal/afluent şi apa sensibil mai tulbure a Dunării. Pe Dunăre, pescuitul la feeder se face cel mai adesea pe絜 apa cu curent mediu/moderat, la adîncime de peste 1,5 m şi pînă la 7-8 m şi unde de regulă pragurile sînt mai proeminente. Lanseta folosită�trebuie să�lanseze confortabil greutăţi mari şi de asemenea trebuie să aibă o lungime mai mare decît cele utilizate pe ape statătoare, o lungime care să ne permită�să�ţinem  cît mai mult din fir în afara apei. Astfel putem bloca coşuleţul în curent mai uşor şi putem pescui la punct fix, chiar şi în curent moderat. Un alt avantaj al lansetelor lungi la Dunăre este evident şi atunci cînd pescuim dincolo de praguri proeminente, avem nevoie să săltăm�peste acestea peştii capturaiţ. În acest scop, prefer lansetele de 3,90m din gama medium-heavy, cu acţiune semi-parabolică. Lungimea lansetei ajută foarte mult şi cu amortizarea la partea finală a drilului, cînd peştele e aproape la minciog, iar elasticitatea monofilamentului de pe linia principală e aproape inexistent.�

Mulinete potrivite la sarcina propusă

Să folosiţi o mulineta universală sau o mulinetă mai mică de feeder, în pescuitul la Dunăre reprezintă o falsă economie. Pescuitul în curent, cu coşuleţe grele, cu zeci de lanseuri pe partidă, înseamnă o solicitare serioasă asupra angrenajelor. Mulţi pescari tind să aleagă mulinetele în funcţie de număul de rulmenţi care echipează o mulinetă dar această legendă urbană ar trebui desfiinţată. Pontul meu pentru cei care acum cochetează cu pescuitul la feeder este să îşi aleagă mulineta în funcţie de lanseta, stilul de pescuit pe care intenţionează să îl practice (method, coşuleţ sau ledgering –balta sau rîu), precum şi în funcţie de peştii vizaţi. Foarte importante sînt aspectele de ordin tehnic al mulinetelor, materialele din care sînt construite trebuie să fie durabile, uşoare şi rezistente la uzură carcasa să fie bine etanşată, rulmenţii capsulaţi, frîna cu reglaj fin. Acestea fiind menţionate, personal, cel mai adesea în pescuitul pe care îl practic la Dunăre, folosesc mulinete de feeder, de mărimea 4000, solide şi care echilibrează bine lanseta. Nu este nici o glumă că firul opune rezisten nţă în apă şi aceasta este cu atît mai mare cu cît diametrul firului e mai mare.  Însă la Dunăre, la coşuleţe de 50-90-120 de grame, nu se pretează�fire prea firave. Cel mai adesea folosesc fire monofilament de calitate, cu rezistenţă la abraziune şi cu diametrul real de 0.21 p la 0.25mm. Reţineţi şi faptul că un fir prea gros obligă�pescarul să folosească coşulee mai grele, ceea ce se poate traduce atît la neobservarea unor trăsături mai fine cît羡şi în creşterea posibilităţii de a rupe strunele mai subiri chiar şi în drill cu peştii mici.

Cum atingem greutatea ideală

La Dunăre folosesc aproape totdeauna coşuleţul cel mai uşor care rezistă�fix în curent şi  care se desprinde/ deplasea- ză�imediat în momentul în care survine o trăsătură în acest sens, pentru a găsi greutatea ideală pornesc de la o greutate medie şi cresc sau scad în funcie de ceea ce observ. O soluţie la îndemîna tuturor este lestarea suplimentară� graduală a coşuleţelor. Aceasta se poate face folosind plumbi tip „clip-on weigst“, sau prin lipirea de plumbi autoadezivi (de tipul celor folosii la vulcanizare şi serviceuri pentru echilibrarea roţilor) pentru a regla cît mai bine�greutatea coşuleţelor folosite. Alternativ, se pot lipi pur şi simplu şi fîşiii de plumb şi cu ajutorul adezivilor rapizi. Cu cît coşuleţul va fi mai uşor cu atît contactul cu peştele e mai bine perceput, şansele ca el să scape sînt mai mici iar drilul e mai plăcut.

Alte detalii fine

Un alt reglaj pe care e bine să îl facem pe malul apei în timpul partidei, constituie determinarea unei lungimi ideale a strunei. De regulă, cînd practicam un pescuit la feeder pe Dunăre plecăm de la o lungime de 1m ,1.2m, şi creştem sau scădem această lungime pe durata partidei, în funcţie de răspunsul peştilor. Eu procedez astfel: Dacă am trăsături succesive şi ratez de mai multe ori înţeparea, atunci prima opţiune este să scurtez cu 20-30 cm struna. Dacă continui să am rateuri, repet procedura încă o dată. De asemenea şi dacă nu ratez, însă peştii prinşi înghit prea mult momeala, opţiunea mea este să scurtez struna. Dacă peştii prinşi sînt cu precădere înţepaţi superficial în buză, şi mai am şi rateuri, atunci cel mai probabil voi lungi cu 20-30 de centimetri struna. Sînt extrem de rare cazurile cînd am folosit struna mai lungă de 160-180cm (şi doar în pescuit la scobar), sau mai scurt de 40 de cm (cu excepţia strunelor pentru method feeder).

Mecanica nadei

Acest termen generalist presupune multiple aspecte traduse practic în timpul şi maniera de desfacere a nadei din coşuleţ şi implicit cît de uşor este purtată sau nu în aval. O nadă grea, colantă poate să se desfacă foarte greu şi să nu apeleze peştii aşa cum ne-am dori, una uşoară, prea activă poate ajunge foarte repede în vadurile pescarilor aflaţi în aval, ducînd cu ea la vale atît peştii cît şi şansele noastre de a realiza un pescuit eficient. Porniţi de la mixturi recomandate, şi construiţi pe baza acestora.

Montura şi momeala potrivită

Este puţin probabil să reuşim să prindem scobar la rîme negre, de exemplu. Iar pescuind cu method feedere foarte grele, şi cu pelete sau porumb pe firul de păr, nu ne putem aştepta să prindem morunaş sau văduviţă, însă putem spera la caras şi ciortan. De aceea, folosirea unei metode de pescuit la feeder potrivită cu specia ţintă a partidei, este un aspect relevant ce nu trebuie omis. De exemplu , vara, cînd apa se încăzeşte puternic şi peştii se află între ape avem  multiple soluţii:
Montura:
O variantă este folosirea unei monturi tip pater-noster, cu un coşuleţ în locul clasicului plumb. Struna va sta setată 30-50 de centimetri mai sus de coşuleţ, iar momeala va flutura deasupra substratului. Aşa putem prinde avat, săbiţă şi uneori chiar şi scrumbie.
Momeala: Dincolo de momelile clasice flotante tip pufi sau momeli artificiale există o soluţie simplă la îndemîna tuturor:
Viermii flotanţi
Viermi vii, flotanţi se pot pregăti chiar pe malul apei, punînd foarte puţin apă plată sau carbogazoasă pe fundul unei cutii şi punînd viermii în aceasta astfel că nivelul apei să nu-i acopere decît pe jumătate. Viermii percep fals situaţia ca fiind una în care riscă să se înece, astfel că vor începe să înglobeze în corpul lor aer (vizibil uneori ca o mic de o bulă, ceea ce le măreşte foarte mult flotabilitatea. Ei devin astfel mult mai uşori, şi dacă sînt folosii pe cîrlige foarte subţiri şi uşoare, coboară mult mai lent prin apă şi în funcţie de curent, pot flutura�imediat deasupra substratului.

M.Duinea

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 1641

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



Comentarii

A furat motorină, bani şi accesorii auto
Are cum să dovedească țaganul că avea valută, sau e doar cioacă ?
26/06/19 13:26 Mai mult...

Afacerist în comă după o şicanare în trafic
De ce va puneti atâtea întrebări despre poliție uitati.va cine este sef de post zero activitate zero tot tot mai bin...
26/06/19 13:24 Mai mult...

Ziua Drapelului Naţional al României
"Ziua Drapelului Naţional al României". Este si nu prea este; s-a tot hartanit/zdrentuit-Drapelul, romanii au plecat ...
26/06/19 12:00 Mai mult...

Afacerist în comă după o şicanare în trafic
Cand vezi un nebun, preferabil este sa il ocolesti si sa anunti pe cine trebuie; nicidecum nu este indicat sa te cobori ...
26/06/19 11:48 Mai mult...

20 jucători la reunirea lotului
Moiceanu "scoter" !!!!!!! S-a suit scroafa-n copac !!!!Hai sa fim seriosi,ca fotbalist a fost un mare "bulangiu",sarea ...
26/06/19 09:49 Mai mult...

Exclusiv

 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Google Analytics

Zi record

Marţi, 11.06.2019

--- 2.989 vizitatori unici ---





Horoscop zilnic

 
Flag Counter


PRchecker.info