O carte, un autor şi lumea lor
luni, 20 martie 2017

O carte, un autor şi lumea lor

 

 De data aceasta vă prezentăm o carte cu început, dar fără sfîrşit. Chiar dacă după ultimul rînd ar scrie „FINE“, tot n-ai închide acest volum. Nu e vorba de un roman cu acţiune înfierbîntată, cu lupte de capă şi spadă, cu toreadori şi tauri fioroşi, cu iubiri pasionale, cu personaje care să moară sau să se închidă în fericirea lor, pînă la adînci bătrîneţi.

 

În cartea lui Sorin Mazilescu poţi să poposeşti oriunde, la o zăbavă de meditaţie, să te întorci la început şi neapărat să mergi mai departe.
Să poposeşti într-un han, la răscruce de drumuri, unde-şi beau drumeţii banii şi haiducii gologanii, cu lăutari de demult. Să-ţi cînte la ureche Cercel din Bogaţi, unul dintre cei mai mari interpreţi de balade, doine şi melodii populare cîntate în tradiţia lui Anton Pann. Să-ţi farmece auzul cei mai de seamă cîntăreţi ai timpului ca Marin Teodorescu Zavaidoc - „născut la opt martie 1896 la Piteşti, fiul unui alt vestit lăutar, Tănase Teodorescu, interpret şi la vioară şi la ţambal“…
Alţii şi alţii, familiile de lăutari Dură din Piteşti şi Ungureanu din Tîrgovişte, Ion Matache din satul Vîlcele, Nelu Briceag, Ştefan Floroiu, Cantică Boeru, Dumitru Ciontică, Voinicilă, Muscalu, Feraru etc.  
Şi ascultăm „Am în vale patru boi“, „Cîntă puiu cucului“, „Cît e muntele de-nalt“, „Ce-am auzit eu aseară“, „Coboară, puică, coboară“, „De-aş mai trăi pînă la vară“, „Cocoşel cu două creste“, „De trei ori potcovii calul“, „Fă-te, neică, prin grădină“, „Hai zumbai - za“, „Hora de la Vîlcele“, „Hora tîrgului“, „Pe uliţa armenească“, „Sîrba lui 22“, „Sîrba oltenilor“, „Alunelul“, „Bătrîneţe, bătrîneţe“, „Du-mă, Doamne, du-mă iară!“ şi cîte altele…
Şi din han într-un palat de pe vremuri, casa boierului Alecu Balş, unde ne întîlnim cu marele compozitor de faimă internaţională Franz Liszt, care cîntă la pian o compoziţie originală, interpretată la cobză cu fidelitate de „Barbu Lăutarul, starostele şi cobzarul“, admirat de marele maestru. Că „nici-un chef nu se făcea fără astă co­bză-a mea“…
Şi ne mai vedem într-o împrejurare absolut intelectuală, cu Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Constantin Rădulescu - Codin, Mihai Pop, Henri Stahl, Ovidiu Bîrla, Ovidiu Papadima, Alexandru Vlahuţă şi multe alte celebrităţi, dar şi cercetători argeşeni ca Ion Moise, George Baciu, Ion Mitulescu, Constantin Cîrstoiu, Gheorghe Vrabie, Filofteia Pally, Grigore Constantinescu, Magda Grigore…
Şi iar ne strînge Sorin într-un fel de han, ca la „Moara cu noroc“ şi lăsaţi să ne prindem în horele şi jocurile cu fete frumoase şi femei tinere şi cu flăcăi şi bărbaţi din satele Argeşului şi Muscelului. Şi cît ne mai tragem sufletul în răgazul dintre ele, balade, doine, cîntece bătrîneşti, din cobză, din vioară, din ţambal şi cu voci fermecate…
Iată-ne şi la un colocviu, cu meşteri populari, „care fac lemnul să cînte“, să zboare din el păsări şi fluturi, să răsară stoluri de fete în costume naţionale, fantasme, arătări, îngeri, Ilene Cosînzene, Feţi - Frumoşi, cai înaripaţi, icoane, crucifixe, furci de tors, uşi de case, catapetesme de biserici; meşteri populari şi artişti amatori, cum e Dan Gherasimescu, „Omul pasăre al ro­mânilor“, Ion Arsene sau Ion Rodoş, cel propulsat la Bruxelles în coloane de ziar, care înfăţişa „un dac coborît de pe Columna din Forumul roman“. Ca să se adauge altor celebri făuritori de artă populară, care nu lasă să moară tradiţia românească.
Şi ascultăm povestea lui Negru Vodă între legendă şi adevăr, între necunoscut şi cunoscut, crezut şi necrezut, imaginar, pragmatic şi fictiv.
Şi poveştile de pe Rîul Doamnei, una dintre cele mai bogate zone folclorice. De la curtea lui Vlaicu Vodă şi Doam­­na Clara, catolica habotnică, înverşunată, aflată în ascultarea Papei, care a şi sfîrşit în valurile rîului ce-i poartă numele.
Şi nenumărate alte poveşti cu călători, cu vînători, cu ciobani, cu ţărani, cu haiduci. Basme şi povestiri cu zmei, balauri, Muma-Pădurii, vîrcolaci, vampiri, Feţi - Frumoşi, Ilene Cosînzene, caii de foc ai Sîntului Ilie, vrăjitoare călări pe cozi de mături. Sorin Mazilescu nu le povesteşte, nu le repovesteşte, el analizează, comentează, este interesat de etnogeneză, de achiziţii, de e­­voluţie.
Şi dacă tot am ajuns aici, lăsăm să ni se descînte de soare sec, de deochi, de gîlci, de brînci, de surpătură, de albeaţă, de dragoste, de argintul viu, de pojar, de buba mînzului, de şarpele casei.
Dezmeticiţi, cădem în obiceiuri, din primăvară pînă în crugul iernii: Focul Măcinicilor, Rusaliile, Sîngeorzul, Lăzărelul, Căluşul, Paparuda, Caloianul, Drăgaica şi altele.
Să nu ne dăm în sus de zicalele cu prevestiri: „Cîntă laptele în foc, crapă ugerul vacii; Cînd porcul umblă cu paie în gură; Cînd visezi că zbori, îţi va merge nemaipomenit de bine!“.
Devenind intim indispensabil cercetătorilor şi mediului universitar, volumul lui Mazilescu nu va lipsi din recomandările bibliografice pentru lucrările de masterat şi doctorat din domeniul respectiv. Dar, deşi are o certă valoare ştiinţifică, cartea prezintă şi valenţe de popularizare, aducînd în atenţia publicului larg creaţia de literatură şi creaţia artistică, arhitectura tradiţională, cîntecele, obiceiurile, din străvechime pî­nă în zilele noastre. Nu ne hazardăm să dezbatem şi as­pectele ştiinţifice. Le lăsăm pe mîna specialiştilor. Ne mulţumim să sem­nalăm că prin acest volum Sorin Mazilescu a intrat definitiv în rîndul lor.      

   
    Marin Ioniţă


Vizualizari: 2599

Comentarii (1)
18-03-2017 08:10
 
FELICITARI DL MAZILESCU !! SUNTETI UNUL DINTRE CEI MAI MARI ETNOLOGI AI ROMANIEI !Ma bucur ca am avut ONOAREA sa va cunosc !
Vizitator
 
George Calin -USA

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved