Doina Ruşti, „Mîţa Vinerii“, roman de ficţiune din epoca fanariotă, Editura POLIROM, 2017
sâmbătă, 18 martie 2017

Ce mai citim, ce mai scriem?

Doina Ruşti, „Mîţa Vinerii“, roman de ficţiune din epoca fanariotă, Editura POLIROM, 2017

 

  Doina Ruşti este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la tîrguri şi evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist, laureată a multor premii literare.

 

            Bucătarul

  „În acea toamnă, cuprinsă de călduri, nimeni nu vorbea decît despre bucătarul răpit. Fiecare timp ar trebui judecat după faptele care l-au aprins. Dacă mă-ntrebi acum ce-mi amintesc de atunci, bucătarul se află pe primul loc.
Toate astea se întîmplau pe vremea lui Costas, căci una dintre cele mai mari distracţii ale Porţii Turceşti era să-l prosteas­că pe cîte-un grec că putea să se facă principe şi stăpân peste o ţară valahă, la preţul modest de numai 400 de pungi cu bănuţi. Nimeni n-avea idee cît face o ţară. Dar nu valoarea reală con­ta, ci acel „la preţul de numai“ care şi astăzi te răscoleşte, anunţîndu-te că e vorba doar de o pleaşcă. Dus de nas, chilipirgiul dădea pungile, devenind pe loc stăpînul Valahiei, închipuindu-şi că aşa i se va depăna toată viaţa, cu supuşii căzuţi la picioare. Însă după un an apărea alt pleşcar, cu alte 400 de pungi. Prin urmare, când am ajuns eu, Bucureştiul avusese deja parte de cel  puţin 30 de greci, fără să mai punem la socoteală armata rusă, care o lua periodic spre Bucureşti, mătrăşind orice conducător, fără să ţină cont de chel­tuielile pe care bietul om le făcuse. Noroc că soldăţimea avea mîncărime la tălpi şi nu stătea niciodată prea mult.
 Turcii nu rîvneau la acest tron, mulţumindu-se să-l vîndă la greci şi, desigur, pentru că aveau grijă să-l ţină mereu ocupat, mai încasau şi de la supuşi alte 400 de pungi, plus cadouri, cesuleţe de aur, stofe, blănuri şi, în general, lucruri scumpe, care fac bine unui suflet de turc“.
(Extras din romanul „Mîţa Vinerii“, de Doina Ruşti, pag. 7 - 8)

 


Vizualizari: 1489

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved