Strategia energetică a CJ, vorbe goale
marţi, 16 mai 2017

O hotărîre de 200 de pagini luate cu copy-paste

Strategia energetică a CJ, vorbe goale

Pentru creşterea performanţei energetice a judeţului, propunem termopane şi anvelopare la „Casa Albă“

 

Consiliul Judeţean a adoptat în şedinţa de zilele trecute o Hotărîre privind „Strategia pentru eficienţă energetică a judeţului“, pe perioada 2016 - 2020. Ea a fost întocmită de doi experţi, trei consultanţi şi o firmă, apoi a fost supusă votului - cum au procedat şi alte judeţe. Întrucît CJ nu are atribuţii economice, am fost curioşi ce anume e numită aici „strategie“ - aparent, orice adunătură de fraze, pe orice domeniu, a ajuns să fie numită astfel. Preşedintele Dan Manu a explicat, de altfel, că era vorba de „o lege pe care trebuie să o respectăm“ şi că instituţia „coordonează toate primăriile, pe toate domeniile“, aşa încît „trebuie peste tot un masterplan, pentru a reglementa un punct de vedere cu caracter judeţean“. Am comparat deci strategia cu alta, aleasă la întîmplare din alt judeţ - prima găsită pe net fiind cea din judeţul Arad.    

Deloc surprinzător, comparînd primele capitole, „Scurtă prezentare“, „Introducere“, „Cadrul instituţional“ etc., îţi dai seama că nu e schimbată nici o virgulă faţă de strategia din Arad - totul e copiat, cum fac elevii de gimnaziu cu comentariile literare ale profesorilor. Se modifică doar numele judeţului (Argeş, în loc de Arad) şi, ici-colo, cîte un an: 2016 în loc de 2010 şi 2030 în loc de 2020.

Doar numele judeţului diferă

În acest gen de „strategii“, partea cea mai mare este prezentarea descriptivă a ţării, apoi a judeţului - bune la orice oră de geografie. Se copiază lungi paragrafe despre „potenţialul“ nostru (avem ape, păduri, soare), apoi aplicarea pe ju­deţ se face prin plasarea lui „Ar­geş“ în locul potrivit, în pasajele-tip, de genul: „Potenţialul de energie geotermală cu posibilităţi de exploatare curentă în România este estimat la circa 167 mii tep. Judeţul Argeş beneficiază de a­ceastă resursă în cantităţi apreciabile“. Sau: „Se poate aprecia că în judeţul Argeş, în general, orice zo­nă însorită, fără obstacole majore, este propice pentru aplicaţii solare.“ Ca punct necopiat după mo­delul de la Arad, se introduce un plan general de management hidro­grafic, luat de la Direcţia Apelor.

Propuneri fără adresă

Pentru că se vede de la o poştă că tema n-are nici o legătură cu atribuţiile şi activitatea CJ (care are alte griji decît „reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30%“, „creşterea ponderii energiei regenerabile la 20% din totalul surselor“ şi „reducerea consumului global de energie primară cu 20%“), se încearcă dregerea busuiocului prin amintirea, printre „problemele energetice generale existente“, a unor aspecte cumva mai apropiate: „În unele încăperi, datorită lipsei dispozitivelor de reglaj al temperaturii, se înregistrează temperaturi de confort excesive, creînd disconfort termic; nu există o preocupare în vederea economisirii energiei“; „elemente de tîmplărie vechi“; „sînt necesare lucrări de înlocuire a reţelelor stradale de energie electrică şi apă“, iar la clădirile publice se semnalează „termoizolaţii şi hidroizolaţii insuficiente“, „degradarea finisajelor“, „lipsa ferestrelor şi a uşilor eficiente energetic“. Se fac deci - fără adresă - „propuneri privind auditul energetic“: „îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii“, „înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată“.

„CJ are salarii mici“

„Planul local de acţiune“ schimbă doar titlul faţă de modelul din Arad. Se descriu aici din nou tehnologiile energetice (care sînt repetate de mai multe ori mai jos, pentru umplerea paginilor): ce tipuri de panouri solare există, ce e o centrală eoliană, care sînt tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase. Este copiat integral şi capitolul despre „amenajări microhidroenergetice“, cu „tipuri posibil de realizat în judeţul Argeş“ (în loc de Arad), cu aceleaşi desene. Se trece foarte repede mai departe cu copierea „tipurilor de turbine“, fără a aminti ceva de situaţia din judeţ (cum se face la alte capitole, unde existau date de la instituţii), deşi ar fi fost interesante rezultatele microhidrocentralelor care au distrus pîrîurile din Făgăraş. Încercînd o legătură între tema strategiei şi CJ, apare capitolul numit: „Mijloace de realizare a obiectivelor impuse“, unde singura opţiune este: „Prin autoritatea judeţeană“. Se explică însă imediat că „gestionarea directă a problematicilor“ este o variantă „nerecomandată“, căci ar presupune „în primul rînd mărirea structurii administrative şi de personal“, ceea ce nu e posibil, ţinînd cont de „grilele salariale fixe, nestimulative“ şi „structura de personal numeroasă“ deja. Chestiunea rămîne în aer.

Nici o strategie fără plimbări

Se continuă, stoic, spunînd că „prezentul proiect e un factor important în strategia de protecţie a mediului“ şi se repetă aceleaşi „obiective strategice“ cu reducerea emisiilor, la nivelul judeţului, fără să se lămurească ale cui sînt. Din ele derivă, totuşi, „obiective specifice“: „realizarea de capacităţi de producţie prin cogenerare“ (de către cine?), „adoptarea unor soluţii moderne“ (ce e mai specific de atît?) dar şi „instruirea profesională a personalului administraţiei judeţene“ - aşadar, alte concedii, mascate în stagii. Aceleaşi hohaisme apar şi ca „etape necesare“ pentru  „consumatorii din subordinea CJ“: „inventariere, monitorizare, investiţii în instalaţii“, „dimming local sau soluţii mixte“ - fără nimic concret. Pentru implementarea acestei strategii, va fi nevoie de altele: CJ „trebuie să coordoneze şi să obţină o planificare documentată“, să „faciliteze comunicarea“, „sprijinind“ unităţile din subordine şi mediul privat. La fel de impersonal e capitolul „Resurse regenerabile posibil de utilizat“ unde, ca „proiecte posibile“, se amintesc „amplasarea de parcuri fotovoltaice“ şi „reabilitarea clădirilor din subordine“. Copiatul sare şi mai mult în ochi prin faptul că un paragraf reproduce un mo­del general: „documentul strategic este însoţit de hotărîrea Consiliului Local/Consiliului Judeţean/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti“.

Exprimări impersonale

Cele mai goale enunţuri le găsim în capitolul „Rezultate preconizate prin atingerea obiectivelor“: „Problematica energetică devine o preocupare serioasă pentru Judeţul Argeş, dovadă fiind demersurile în acest sens.“ (?) „Prin programele pe care şi le propune, CJ urmăreşte îndeplinirea obiectivelor privind implementarea proiectelor de investiţii în domeniul e­nergiei durabile“. (?). Toate enunţurile folosesc impersonalul „se“ sau caută formulări care evită persoana care trebuie să aplice: „Prin iniţiativa de finanţare a energiei durabile, obiectivele studiate cu propuneri de investiţii şi estimări privind rezultatele sînt...“ În schimb, se preferă infinitivul lung („reabilitarea, modernizarea“) sau conjunctivul „să fie cu o performanţă energetică ridicată“.

Evaluarea, teoria chibritului

Se dă pînă la urmă şi un exemplu: acesta este... chiar Palatul Administrativ (Casa Albă). Întîi se descrie, bătrîneşte, clădirea (numărul de etaje etc.), apoi se propun termoizolarea cu polistiren a pereţilor exteriori, ferestre termopan şi cazane termice noi, ceea ce „va asigura un nivel ridicat de confort“ pentru personal, „impact pozitiv asupra imaginii municipalităţii“, şi „un exemplu de urmat pentru mediul privat“. În sfîrşit, ca „modalităţi de urmat pentru atingerea ţintelor“ se propun: „campanii de informare şi conştientizare“, elaborarea unui alt plan, „de acţiune“, dar şi un memorandum. Ca să fie mai complet, documentul precizează şi cum se face evaluarea (altă poliloghie copiată din alte documente de pe net, expresie cu expresie): pe scurt, aceasta „se realizează la trei momente cheie“ - avem evaluarea „anterioară începerii acţiunii“, cea „intermediară a acţiunii“ şi cea „după finalizarea proiectului“.

„Nu verifică nimeni copiatul“

Am discutat şi un specialist real în energetică şi resurse regenerabile despre valoarea acestui gen de strategii publice. „Academia şi Institutul de Studii şi Cercecetări Energetice Bucureşti a făcut un asfel de document acum cîţiva ani. Şi de atunci o copiază toţi. Şi, de fapt, strategia României e copiată de la Bruxelles. Ministerul dă apoi ordin către CJ, iar CJ dă de făcut Biroului de energetică pe care îl are. Se copiază de colo, de colo, ca un fel de referat despre potenţialul judeţului. Că nu-i verifică nimeni dacă fac copy-paste la strategii. Oricum, consiliile judeţene fac mai mult hîrtii. Ideea era ca, în baza acestor strategii locale, să propună Guvernului, cum fac landurile din Germania, să dea bani pentru dezvoltare în anumite locuri. Dar la noi CJ nu face investiţii, ci, deocamdată, doar teorie. Deci la modul general totul este o abureală“, ne-a spus inginerul. În aceste condiţii, ne putem întreba dacă nu era mai avantajos pentru stat să dispară cu totul consiliile judeţene actuale, pentru ca astfel de „abureli“ să fie copiate doar de 7 ori, la nivelul regiunilor de dezvoltare, nu de 40 de ori, în tot atîtea judeţe.
Călin Popescu

Vizualizari: 3853

Comentarii (1)
18-08-2017 16:42
 
"... pentru ca astfel de „abureli“ să fie copiate doar de 7 ori, la nivelul regiunilor de dezvoltare, nu de 40 de ori, în tot atîtea judeţe. " 
 
Romania are 41 de judete + municipiul Bucuresti, cu statul separat fata de judetul Ilfov (infiintat in 1997, prin transformarea Sectorului Agricol Ilfov).
Vizitator
 
geografia Romaniei

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved