Sînzienele, sărbătorite mîine
sâmbătă, 23 iunie 2018


Sînzienele, sărbătorite mîine


Mîine este mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi, fiind pomenită Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaică sau Sînziene. Din 2013, în ziua de Sînziene sau de Drăgaică a fost instituită şi Ziua Universală a iei româneşti. Sînzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeiţă silvestră.  În credinţa populară, Sînzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, nişte adevărate preotese ale Soarelui, divinităţi nocturne, ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.    

Conform tradiţiei, Sînzienele plutesc în aer sau umblă pe pămînt în noaptea de 23 spre 24 iunie, cîntă şi dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, umplu de leac şi miros florile şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Se culeg plantele de leac

Spre deosebire de Rusalii, care sînt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sînzienele sînt zîne bune. Dar ele pot deveni şi foarte daunatoare, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sînzienelor“, pot stîrni din senin şi vijelii, pot aduce grindină, lăsînd cîmpul fără de rod şi florile fără de leac. În ajunul sau în ziua de Sînziene se întîlneau practici şi obiceiuri de divinaţie, de aflare a ursitei şi a norocului în gospodărie. Fetele strîngeau flori de Sînziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credinţa că îşi vor visa ursitul. În unele zone fetele îşi făceau coroniţe din Sînziene pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineaţa găseau coroniţele pline de rouă, era semn sigur de măritiş în vara care începea. Florile culese în ziua de Sînziene prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru diverse practici magice. Sărbătoarea Sînzienelor care marchează mijlocul verii, era considerată şi momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcţie de momentul în care răsărea Constelaţia Găinuşei, se determina perioada prielnica pentru semănatul grîului de toamnă. Sărbătoarea Sînzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cînte înainte de Sînziene, înseamnă că vara va fi secetoasă. Pentru pomenirea morţilor se fac pomeni îmbelşugate şi se pun flori mirositoare pe morminte. De Sînziene au loc bîlciuri şi iarmaroace. Acestea erau în trecut un bun prilej pentru întîlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pămînteană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de „moşii de Sînziene“.
I.Ivănoiu

Vizualizari: 2613

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved