Pescuitul crapului sălbatic pe Dunăre
sâmbătă, 07 iulie 2018

Curierul zilei vă prezintă speciile de pescuit

Pescuitul crapului sălbatic pe Dunăre


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă, vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş, şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte, dar şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul crapului, pe Dunăre,avînd în vedere că în perioada concediilor mulţi dintre împătimiţii pescuitului optează pentru  partide lungi.  

Una din cele mai mari provocări, atunci cînd pescuim pe malurile „Bătrînului Fluviu“, este capturarea crapului. Este bine de ştiut că la Dunăre crapul preferă două locuri pentru a mînca: PRAGUL sau BUTUCUL. Prima varianta cînd pescuim la prag, este atunci cînd lansăm de la mal, deoarece nu este costisitoare (nu se pierd plumbi şi cîrlige) şi oferă şanse sporite de a aduce la mal capturile mari. Cele mai bune sfaturi pentru un pescuit la crap cu rezultate bune au fost oferite de Valeriu Sacariseanu pe ghidul-pescarului.ro.
Este bine de ştiut că la Dunăre crapul ştie să lupte, reuşind uneori să rupă chiar şi firele de 0,5 mm. Multi pescari profesionişti care pescuiesc numai pe lacuri (crescătorii) ar fi tentaţi să spună că aceste lucruri ţin de priceperea pescarului. Pentru cei care nu au pescuit încă pe Dunăre este bine de ştiut că nu poti da drumul la nailon pe frînă decît dacă ştii sigur că în zonă nu sînt agăţători, deoarece peştele ştie că acolo este calea lui către libertate.

Lansetele lungi şi rigide, recomandate

Cînd pescuim la prag este bine de ştiut că ne trebuie lansete cu vergi cît mai lungi (3-4m) şi destul de rigide. Pragurile la Dunăre pot avea înălţimea de la cîţiva cm, pînă la 3-4m. În aceste condiţii, nailonul glisează pe prag tăindu-şi un şant în malul moale de pamînt galben. De evitat sînt malurile nisipoase unde mîlul de pe fundul apei miroase urît. Dacă pescuim cu vergi scurte nu vom putea ridica firul de pe prag mai ales că peştele fuge de regula la baza lui, iar în momentul cînd ajunge plumbul la prag se înfige bine acolo şi gata cu peştele, mai ales dacă ai fir subtire. De aceea se recomandăă folosirea firelor groase 0,4-0,6mm iar pentru forfac un fir textil de maxim 0,25mm dacă se poate grafitat pentru că este un pic mai băţos şi nu se încurcă atunci cînd lansăm.

Nădirea şi momeala, foarte importante

Nu trebuie să uităm de cele mai importante lucruri cînd pescuim la crap: nădirea şi momeala. Cea mai bună nadă recomandată de toţi pescarii de crap este porumbul amestecat cu pietricele şi pămînt galben. Acest amestec se face în proporţie de o treime pentru fiecare componentă. Amestecul format se pune într-o pungă de plastic groasă de 2 kg care în prealabil a fost pregătită pentru lansare. Pe fundul pungii se pune un betigaş gros cam cît degetul mic şi lung cît lăţimea pungii, de care prin exterior se agaţă cîrligul de la cea mai solidă lansetă. După încărcare se pune plumbul în punga peste porumb şi se leagă punga la gură cu nailonul prin înfăşurare de patru cinci ori, se înfige bine lanseta în suport, se dezarmează balansoarul mulinetei şi se lanseaza cu mîna punga plina pîna la locul dorit. De ştiut că la Dunăre trebuie să ţinem cont de curentul apei, motiv pentru care, lansările lungi sînt ineficiente, curentul apei aducînd montura la mal pînă la primul prag mai pronunţat. După ce punga s-a dus la fundul apei scuturăm cu lanseta, prin ridicări scurte şi vioaie ca să se desrăsucească nailonul de la gura pungii, plumbul se eliberează iar cîrligul agăţat de băţul de pe fundul pungii răstoarnă conţinutul pe fundul apei, apoi recuperam. Crapul devine interesat de porumb, dar şi de pietricele care îl ajută la digestie. Pămîntul se pune pentru a elibera treptat boabele de porumb şi pietricelele astfel nada este activă mai mult timp.

Cîrligele cu tija scurtă, ideale

Ca momeală de bază la Dunăre este mămăliga de mălai cu diferite arome sau simplă în funcţie de preferinţele pescarilor. Mămăliga trebuie tăiată cubuleţe de diferite mărimi. Mărimea cîrligului contează şi ea foarte mult, deoarece cîrligele mici sînt mai agere, dar taie gura peştelui mai uşor. La Dunăre crapul rareori înghite momeala, în cele mai multe cazuri este foarte sperios şi suspicios, de aceea o gusta (sparge pătrăţica de mămăligă cu ajutorul dintelui din cerul gurii) şi încearcă să fugă cu ea fără să o înghită. Marea majoritate a crapilor sînt înţepaţi în buza superioară sau inferioară, oferindu-i acestuia şansa să scape prin ruperea buzei. Cîrligele cele mai recomandate sînt cele cu tija scurtă şi mai groasă, model cioc de papagal, mărimile 1 şi 1/0.

Pescuitul din barcă

Mulţi dintre pescarii de crap preferă să pescuiască la Dunăre din barcă şi nu de pe mal. În general pentru determinarea malurilor cu butuci se foloseşte o urliţă (ancora mica confectionată dintr-o sîrma moale care să se dezdoaie relativ uşor) sau mai nou cu sonarul. După ce am depistat unul sau mai mulţi butuci luăm un reper faţă de mal şi ne pregătim de ancorare. Metoda de ancorare a bărcii este simplă, fiind necesara o funie mai groasă de circa 50 m şi una mai subţire de aproximativ 20 (praştia). La unul din capete se poate lega de un ţăruş la mal, sau de vreun butuc mai apropiat de mal iar la celălalt capăt se ataşeaza un pietroi ceva mai mare care să poată susţine greutatea bărcii. Pietroiul de obicei se duce puţin mai la deal faţă de punctul de la mal unde am legat funia. Pe funia principală se leagă o sticlă de 2 l goala pe post de geamandură cu rolul ca după aruncarea pietroiului să nu lase funia să se ducă la fund şi prin urmare să se agaţe în butuci. După aruncarea pietroiului se merge la capătul de la mal se prinde din nou funia şi în funcţie de distanţa spre larg unde am găsit butucii dublăm funia groasă cu praştia asfel încît după ce am întins-o să ne putem poziţiona în dreptul butucilor. Prinderea bărcii se va face cu praştia la vîrful bărcii şi funia mai groasă la strapazane. Acestă metodă are multiple avantaje permiţînd pescarului să se deplaseze mai la larg în funcţie de cotele Dunării, sau să urce mai la deal sau să se lase mai la vale. Mulţi pescari au 2 sau 3 rînduri de strapazane la bărci şi pun funia un pic mai largă astfel încît strîngînd funia mai tare barca urcă mai la deal sau dacă este întinsă tare, se schimba prinderea ei la strapazane.

Cum găsiţi butucul

După ce ne-am poziţionat pe direcţia butucului urmează găsirea exactă a butucului şi calibrarea lansetelor. Aceasta se face prin scoaterea cîrligului de pe montura unei lansete şi se lansează doar plumbul cît mai departe, pe mai multe direcţii probabile unde am găsi butuci. Se lasa ca plumbul să ajungă la fundul apei apoi se începe recuperarea lentă astfel încît să simţim forma fundului apei. De ştiut că este bine să folosim o vargă mai rigidă şi un plumb mai greu. Cînd plumbul întîlneşte butucul se trece nailonul prin stoperul de pe tambur şi se recuperează lent pentru ca să ne dăm seama dacă mai sînt şi alţi butuci. Dacă se mai întîlneşte altul este necesar să se reia operaţia aruncînd cu lanseta mai puţin. Dacă nu mai avem alt butuc se recuperează plumbul şi se măsoară cu braţul cît fir ar intra pe tambur pînă la semn. Se desprinde din stoper şi se mai mulinează un metru, după care firul se va trece prin stoperul de pe tambur. Se ataşează la loc cîrligul şi se pregătesc şi celelalte lansete pentru pescuit măsurînd la fiecare lungimea nailonului.

Nu pescuiţi cu multe lansete

Este bine de ştiut că operaţiunea de căutare şi determinare a mărimii butucului este foarte importantă şi se poate repeta de mai multe ori dacă la prima aruncare cîrligul se va agăţa în butuc. Mai trebuie ştiut că în funcţie de lăţimea acestuia se poate pescui cu o lansetă sau mai multe pe direcţia butucului şi cîte una lateral stînga-dreapta. La cele două din lateralul butucului putem lăsa lungimea firului exact cît am măsurat în momentul agăţării plumbului. Este recomandat să nu se folosească mai mult de 5 lansete deoarece crapul de Dunăre se lupta puternic şi te poate pune în dificultate atunci cînd începe să se deplaseze dintr-o parte în alta încurcînd toate celelalte linii. Nădirea se face la fel ca la pescuitul pe prag doar că vom încerca să plasăm nada în faţa butucului. De obicei crapii se ascund în spatele butucilor şi ies să se hrănească în faţa lor unde de obicei de adună mai multe resturi care ar putea fi pe gustul lor.

  M.Duinea

Vizualizari: 1093

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved