Festivalului „Sigiliul Romei în Argeş”, ediţia a IV-a
miercuri, 29 august 2018

Castrul Roman Jidova, o lume de poveste

Festivalului „Sigiliul Romei în Argeş”, ediţia a IV-a


Încă odată, Cîmpu­lungul a devenit o zonă de poveste. Pe 24 şi 25 august, dacii şi romanii au „invadat” castrul Jidova, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Festivalului „Sigi­liul Romei în Argeş”. Trupele de reconsti­tuire istorică au făcut un adevărat spectacol ce a cu­prins prezentări, pie­se de teatru speci­fice, jocuri şi demon­straţii precum şi pre­zentarea vieţii în ta­berele antice.

Menirea festivalului: promovarea Castrului Jidova

Evenimentul a început vineri seara cu parada cu torţe a trupelor de reconstituire istorică ce s-a desfăşurat în centrul Municipiului Cîmpulung în prezenţa a zeci de musceleni. Sîmbătă, festivalul a fost prezentat de actorii Eugenia Şerban şi Nae Alexandru, iar trupele de reconstituire istorică şi nimfele Daciei i-au dus pe cei prezenţi într-o lume ruptă de realitate. Evenimentul a debutat cu o serie de alocuţiuni din partea invitaţilor, mai exact din partea Muzeului Judeţean şi a viceprimarului Mărgărin Blidaru, deoarece lipsa autorităţilor locale şi judeţene s-a văzut destul, demonstrînd încă odată că este plictisitoare cultura şi istoria pentru politicieni. Festivalul a avut ca invitat pe Marius Păduraru, membru în conducerea Muzeului Judeţean Argeş, cel care a vorbit despre importanţa castrului, despre menirea acestui eveniment şi dorinţa de continuitate. „Vă mulţumesc pentru invitaţie. Am deosebita plăcere de a deschide acest festival în numele conducerii Muzeului Judeţean Argeş, domnul manager nu a putut fi prezent aici din motive bine întemeiate, însă transmit un mesaj din partea lui, Castrul Roman Jidova fiind o secţie externă a Muzeului Judeţean Argeş. Menirea acestui festival este de a promova din punct de vedere cultural şi artistic Castrul Roman Jidova, ca parte semnificativă a sistemului defensiv de fortificaţii de la graniţa de vest a Imperiului Roman. Un sistem de fortificaţii care porneşte de la Dunăre, traversează trei judeţe, Teleorman, Argeş şi Braşov, ajungînd pînă la Rîşnov pe o distanţă de aproximativ 235 de km. Zece dintre aceste castre se află în judeţul Argeş de la Uluieni şi pînă la Rucăr. O  particularitate deosebită a castrului Roman Jidova, unde ne aflăm noi acum, este aceea că este singurul de piatră, iar o alta este faptul că multe dintre castre sînt duble. Ceea ce faceţi aici prin dansuri, reconstituire istorică, scenetele de teatru, nu faceţi altceva decît să familiarizaţi publicul larg, indiferent de vîrstele pe care le are, cu această civilizaţie romană şi să îi faceţi să conştientizeze moştenirea imensă pe care ne-au lăsat-o strămoşii, inclusiv poporul român şi limba română”, a transmis Marius Păduraru.

Materialul arheologic, o dovadă a romanizării

Viceprimarul Blidaru a fost singurul prezent din partea administraţiei locale. „Vă spun şi eu bine aţi venit la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Roman „Sigiliul Romei”, sperăm să ne bucurăm de aceşti artişti, să ne încânte cu piesele de teatru şi în continuare să fie totul bine”, a transmis viceprimarul Mărgărin Blidaru. Arheologul Ion Dumitrescu a fost cel care a vorbit despre importanţa lucrărilor realizate la Castrul Roman Jidova, el fiind cel care se ocupă de fortificaţie de ani buni de zile. „Trebuie să mulţumesc Consiliului Judeţean Argeş, dar şi autorităţilor locale pentru sprijinul din 2010, aproape constant în privinţa sprijinirii cercetării arheologice, aspectul deosebit de important fiind continuarea cercetărilor arheologice care depind şi de finanţare. În ultima vreme, rezultatele săpăturilor au fost spectaculoase, asta pentru că am adus date despre etiologia castrului, respectiv la începutul secolului III şi am adus unele date legate de momentul de sfîrşit al acestui castru. Se spunea că fortificaţia de aici a fost abandonată în jurul anului 244-245, însă cercetările noastre au arătat că momentul este mult mai tîrziu, deoarece au în secolul III se refac anumite locuri. Prezenţa romană aici a mai continuat poate pînă în anul 250. Cercetarea de aici are multe aspecte importante pentru că ne aflăm la contactul dintre lumea romană, iar materialul arheologic care rezultă este foarte concludent în privinţa aceasta. Este o dovadă a romanizării”, a descris arheologul Ion Dumitrescu.

Trupe de reconstituire istorică din Zalău, Iaşi, Sibiu şi Piteşti

Trupele de reconstituire istorică au fost Castrum Novis, din Sibiu, Geto-dacii, din Iaşi, Historia Renascita, din Piteşti şi Nimfele Dace din Zalău. Şi-au prezentat costumele, armamentul, activităţile şi -au vorbit despre istoria fiecărei trupe de reconstituire istorică.  Întrebat cum se simte un dac în ţara lui, un membru al trupei de reconstituire istorică ne-a zîmbit larg şi ne-a răspuns ca un adevărat dac: „Deşi este castru roman aici, noi ne simţim ca acasă mai ales că noi facem parte dintr-o asociaţie din Moldova, iar acest sit a fost distrus de către carpi, dacii liberi din Moldova. Deci chiar ne simţim ca acasă. Am fost şi la celelalte ediţii, noi participăm şi în România la astfel de festivaluri, dar şi în alte ţări. Ne place să preluăm istoria aşa cum este ea. Costumele noastre sînt exact aşa cum purtau dacii”, ne-a spus Marcu Aurelius, unul dintre „dacii” prezenţi la festival. Nimfele Daciei au prezentat „Nunta Linei”, un spectacol de teatru şi dans antic, care a impresionat asistenţa, iar după a urmat o prezentare a vieţii civile în taberele antice, cu dansuri şi ritualuri dacice. O altă atracţie a fost reprezentată de demonstraţiile de tras cu arcul şi de tehnică militară romană. Într-un alt colţ se găsea atelierul de muzică antică, iar teatrul de păpuşi „Poveştile Dochiei” a fost prezentat pentru copii, urmat de ateliere de dans antic şi roman şi de un ritual de alianţă între daci şi popoarele aliate: ulţi, sarmaţi şi bastarni. La lăsarea serii, a avut loc bătălia finală între triburile geto-dacice şi aliaţii lor împotriva romanilor, încheiată cu proiecţii de film documentar despre „Castru Jidova – Scut sau poartă în calea creştinizării”. N. Manole foto 3 salvate .n


I.Ivănoiu

Vizualizari: 1627

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved